N-am gasit un alt cuvant in afara de fotoliu cu aer vintage, desi, trebuie sa recunosc, pentru cazul in care deja m-ai judecat, aspectul acestui fotoliu nu este chiar vintage. Cred ca este mai degraba unul.. vechi. Pur si simplu. Ca pe vremea bunicilor. Desi, aici vine marele schepsis, fotoliul nu este vechi. Este cat se poate de nou. Aspectul sau este batranesc. Altfel el este nou-nout, materialele sunt noi, cusaturile sunt noi, aceleasi lucruri putand fi spuse si despre taburetul din fata sa, util pentru ridicarea picioarelor in timpul cititului unui ziar de exemplu. Sau al unei carti, ca sa fie o activitate mai inclinata spre cultural.

Cele doua piese de mobilier se vand sub forma de set, deci impreuna. Pretul mi-e greu sa-l spun acum pentru ca pe site-ul pe care l-am gasit spre comercializare stocul apare ca fiind epuizat temporar. Ceea ce cred ca duce la dezactivarea afisarii pretului pe perioada cat produsele nu sunt in stoc. Va urma sa se reactiveze si sa fie afisat dupa ce magazinul se aprovizioneaza din nou cu aceste produse.
Fotoliu cu aer vintage sau nu?
Dar, daca e sa ma iau dupa preturile celorlalte piese de mobilier categorisite drept vintage, adica intre 21 de dolari si, tine-te bine, 37.978 de dolari, cred ca ne putem face o idee cam cat ar costa acest fotoliu. Daca ar fi dupa mine as adauga setului inca un produs. Chiar daca pretul sau ar creste mai mult sau mai putin: un covoras in ton cu fotoliul. Nu de alta dar ma gandesc ca daca pun fotoliul si taburetul pe un parchet sau pe o dusumea pe terasa ar arata ca niste piese aruncate intr-o parte. Altfel, asezate pe un covoras in acelasi stil, ar crea impresia unui coltisor dedicat lor si in care, atunci cand intri, te transpui intr-o alta lume, arhaica.
Modelele sunt frumoase, imi aduc aminte de covoarele intinse pe peretii caselor bunicilor. Nu ca acestia ar fi avut mai multe case ci locuintele fiecareia dintre perechile de bunici pe care le-am avut. Presupun ca au avut si bunicii tai asa ceva. Ori strabunicii, dupa caz. Modele atat de frumoase, pe vremea lor realizate manual la razboiul de tesut. Bine, presupun ca si acestea sunt realizate tot manual. Cine stie in ce tara, poate chiar in Romania de catre batrani din cine stie ce sate pierdute in creierii muntilor.